duminică, 21 februarie 2010

Desert de duminica - Tarta cu mere aurii (de post)

Orice reteta de tarta incepe cu aluatul pentru forma, o coca simpla dar de care multi se sperie si prefera (mai nou) s-o cumpere congelata din magazin.


In cazul nostru, fiind si de post, coca se face ca batand din palme. Pentru 2 tarte maricele (formele au un diametru de aprox. 30 cm) am avut de combinat urmatoarele: 7 linguri de zahar, 7 linguri de ulei, 7 linguri de apa. Acestea amestecate bine cu putina faina, pana ce compozitia s-a ingrosat. Am adaugat zaharul vanilat, coaja de lamaie si un praf de copt stins in zeama de lamaie (sau otet) si am continuat sa framant usor, presarand cate putina faina, pana ce coca a capatat consistenta necesara pentru a fi intinsa.
Pentru tinerele gospodine, care vor sa stie cat mai exact cantitatile, pot sa apreciez ca am utilizat aproximativ 1/2 kg de faina. Reteta asta o stiu de la draga mea mama si cand eram copil nici eu nu intelegeam de unde stie ea, cat si pana cand sa tot adauge faina. M-am prins destul de usor exersand. N-am ratat niciodata. E o reteta care nu are cum sa nu iasa bine.

Aveam merele de aur culese din piata ieri si nu a trebuit decat sa le spal si sa le tai feliute ,cum se vede aici. Si treaba asta e usoara si foarte rapida. Nu trebuie curatat cotorul, scoase seminte, curatata coaja. Nimic. Doar taiate felii.


Am uns cu unt tavile si le-am pudrat uniform cu faina (tapetat se cheama).


Am intins coca intr-o foaie destul de subtire (cu grosimea de aproximativ 1/2 cm).

Am aranjat frumusel feliile de mere ca sa acopar intreaga suprafata, dupa modelul de mai sus sau de mai jos.


Am presarat zahar si scortisoara (ideal proaspat macinata). Am bagat la cuptor la foc potrivit . Cand am descoperit ca-s gata coapte tartele mele, le-am scos si le-am lasat sa se raceasca.

Intre timp am preparat o gelatina "cu coagulare rapida" (speciala pentru tarte): praful din 2 pliculete l-am amestecat cu 4-5 linguri de zahar, peste care am turnat 500 ml apa. (Mergea grozav o zeama de compot sau un suc de fructe). Se fierbe numai un minut. Am turnat-o asa fierbinte peste tarte, acoperind merele presarate cu stafide. (stafidele le tin de obicei intr-un vas cu rom, sau un sirop cu esenta de rom, caci capata o alta aroma).



Am lasat sa se raceasca si acum ma duc sa tai o feliuta sa-mi servesc "colega de bucatarie". Da, la prajitura am avut o asistenta pe cinste. Reteta asta o stie si ea de la mama ei. :)


Va trimitem si voua sa gustati!

Reteta de duminica de post - Ciupercute la tava

Sa vedeti acum de post ce culoare, ce arome, ce bunatati spirituale! Inainte de a incepe povestirea, vreau sa va spun ca cel mai mult mi-a mers la suflet mirosul ala de pamant in vreme ce spalam ciupercile. Sa mai fi fost si unele de padure, sa mai fi fost si culese de mana de oameni (nu om, ci oameni ), ce s-ar mai fi impletit si niste ganduri din timpul culesului... Ganduri la fosnetul padurii si la ciripitul pasarelelor, nu alte ganduri! Repet: reteta de post.

Sa purcedem dara la gatit si pre-gatit: ciupercute, ardei gras rosu (as fi preferat unul autohton, dar pe vremea asta...), rosii taiate cubulete, usturoi, marar, patrunjel, sare si piper (na, ca n-am mai uitat), ceapa verde (pe care am uitat s-o aranjez la pozat) si vin alb (in postul asta mi se pare ca nu e voie, dar va interesati voi mai bine).

Am pus intr-o tava unsa cu putin ulei ciupercile intregi (spalate bine), ceapa verde tocata, am presarat sare si piper si am acoperit-o cu un capac. Nu am mai avut folie de staniol in casa, caci era mult mai practic si mai rapid. Asa acoperite, le-am bagat la cuptor, la foc potrivit, unde le-am lasat pana ce a scazut zeama (care se lasa intotdeauna din ciuperci).

Le-am descoperit si am adaugat ardeiul si rosiile taiate cubulete, verdeata tocata, vinul si am mai potrivit un pic la gust (sare si piper) si am bagat din nou la cuptor pentru finisare.


Asa au aratat la sfarsit, cu alta verdeata proaspata deasupra, gata de mancat cu mamaliguta. Inainte de verdeata am pus si usturoiul zdrobit. Tare uituca mai sunt! Nu de alta, dar incerc sa nu va incurc.
Aici nu mai bem vin (care cred ca ar fi trebuit sa fie alb, poate o Tamaioasa Romaneasca-cam dulce, daca nu un Sauvignon Blanc-de preferat). Chiar nu mai conteaza daca am nimerit ori ba, caci se va pune dinaintea strachinutei o ulcica de pamant cu apa rece, rece, rece (ca de izvor).

Nu vom manca nici pe saturate, ci doar cat sa ne tina de foame si sa ne gandim tot timpul si la cei ce nu au nici ce pune pe masa. Offf, Doamne!

Sper ca nu am taiat pofta de mancare ateilor, caci slava Domnului, tocmai le daduram o alta reteta.

Reteta de duminica - Pulpa de porc cu masline

Pregatit-am urmatoarele: carne de porc (pulpa, dar merge si muschiulet), masline negre fara samburi, morcov ras, rosii pasate, ceapa verde, 2-3 catei de usturoi, patrunjel si vinut rosu (de tara). Normal, si sare, si piper.


Am crestat carnita si am strecurat in dansa cateva masline si cateii de usturoi. Am asezat-o intr-un vas de lut, i-am pus cununa de ceapa si am inundat-o in vinul grozav de minunat de rosu...

... pana cand am lucrat urmatoarele: intr-o tigaie cu un picut de ulei am perpelit ceapa si morcovii taiati fin,

am adaugat rosiile si restul de masline si le-am mai lasat sa dea cateva clocote, pana s-a simtit aroma mediteraneana in intreaga bucatarie.

I-am oferit carnii noile miresme intru completarea starii ei de bine, turnand amalgamul rezultat in tigaie plus crengute mici de patrunjel verde. Musai acum la cuptor! Bine incins, reducand focul la mediu spre mic, unde sa poata dormita linistita in asa companie placuta.


Iat-o rumenita, pudrata cu verde proaspat de patrunjel si numai buna de pus pe farfurie.
Vinul rosu il alege din nou cunoscatorul. Eu am baut din vinul Tataitului, pe care il ofer cu drag si prietenilor care l-au mai degustat. Se pricepe domn' Tata, se pricepe!

luni, 8 februarie 2010

Felii de carne umplute - M.Kogalniceanu, K. Negruzzi

" Iei felii de carne rotunde si le bate bine; apoi iei carne fripta si putina pane muieta in lapte si le taie maruntel; apoi pune cativa zbarciogi si coaja de alamaie, si putin piperiu, doua oua, doua linguri de smantana si le mesteca bine la un loc; apoi intinde tocatura pe feliile cele de carne, le pune in tingire cu putina grasime sau slanina si le asaza pe jaratic pana se ruminesc; apoi pui intr-o tingire putina grasime, doua linguri de posmag, putina zama, cincizeci dramuri smantana, putina floare de sofran, zama de la jumatate alamaie si le lasa sa fearba bine; asaza feliile de carne pe farfurii si toarna sosul deasupra; asemine se face si carnea de caprioara."- Carte de bucate boieresti

Orez cu ciocolata si cu sodo - Aceeasi "Carte de bucate boieresti" de M.K. si K.N.


" Iei 60 dramuri orez fert cu trei litre de lapte, patru bucatele de ciocolata rasa, 25 dramuri migdale pisate suptire si le pui cu ciocolata in orez si sa fearba bine; puind orezul la mijlocul farfuriei, facandu-l ca un deal, il impodobesti cu dulceti de visini si il coci intr-un cuptoriu nu prea fierbinte; apoi iei o litra de lapte, cinci galbanusuri de ou, 30 dramuri zahar pisat si putina vanilie, le pui in ulcica, freci cu ciocolata; puindu-l pe foc, iar il freci pana ce incepe a se ingrosia si indata il torni impregiurul orezului."


...spre a fi cat mai dulci in acest sfarsit de saptamana.

Reteta de duminica - Sarmale "sofisticate"

Am taiat carnea felii subtiri, si am batut-o pana s-au facut mai subtirici.
Pe fiecare felie am asezat o bucata de carnat delicat
(cu lungimea aprox. egala cu latimea feliei de carne).

Am facut rulouri pe care le-am condimentat usor.
Fiecare rulou a fost impachetat in cate o foaie de varza
( exclus cotorul, bineinteles!)

Am pregatit cimbru, boabe de piper si marar proaspat tocat.

In tot acest timp varza tocata zacea in arome de cimbru,
cu un strop de ulei si cu rosii taiate cuburi,
intr-un ceaun vechi, dar minunat pentru o asemenea mancare.

Din cand in cand o deranjam si iar o aranjam cu lingura,
asta asa, ca sa n-o las linistita.

Niciodata la varza nu uit ardeii iuti!
Musai cel putin doi, ca sa nu se simta vreunul singur.

De indata ce am vazut varza frumusica (bine calita),
am dat ceaunul deoparte si am pus deasupra rulourile,
un fel de sarmale mai... sofisticate.

Am presarat aromele pregatite,

am acoperit cu un capac si le-am lasat o vreme pe foc.
Apoi le-am bagat o alta vreme la cuptor, ca sa fie
grozav rumenite.


Gata!
Le-am si pus in farfurie:
cateva rulouri si una, doua linguri de varza.

Nu puteam sa le servesc totusi, fara smantana.
Asta e asa, mai ca-n Ardeal.


Acum iata reteta "ca la carte":

Ingrediente:
Carne de porc (nu foarte grasa)
Carnati cat mai uscati (ideal si usor afumati)
Varza acra
Ardei iute
Sare
Piper (boabe si macinat)
Cimbru
Marar verde
Smantana

si un pic de drag (drag de gatit, drag de iarna, drag de cineva, ...)

Modul de preparare a fost destul de clar explicat mai sus. Adaug insa urmatoarele sfaturi/sugestii de "strasnica bucatareasa":
1. Varza trebuie gustata inainte de a incepe prepararea. Daca e prea sarata, n-ar strica sa o lasati cateva ore intr-un vas cu apa. A mea a fost delicioasa. Anul asta mi-a pus-o tata (zis Tataitul) si e numai buna de gatit.
2. Carnea de porc as inlocui-o oricand cu carne de pui (felii din piept de pui). Astfel rezultatul ar fi mai usor, mai de regim sanatos, etc.
3. La fel si carnatii. In timp ce preparam, m-am gandit ca data viitoare sa incerc cu rulouri de piept de pui, peste care sa adaug o felie subtire de bacon in loc de carnat. ;)
4. Si mirodeniile pot fi inlocuite. Merg foarte bine foile de dafin sau/si oregano.
5. Smantana nu se cere musai. Nici ardeii iuti daca va fac rau.

Si nu uitati un paharel cu vin alaturi! (la mine s-ar fi potrivit unul rosu, un merlot de exemplu). Chiar si la reteta cu pui, cred ca tot rosu ar merge (alb nu). Poate la pui merlot si la porc un pinot noir? Cu mancarea ma pricep mai bine.;vinul sa ramana in seama cunoscatorilor.

Va urez inspiratie si spor la gatit! Pofta buna!